ANUNȚ!!!

Preacuvioşi şi preacucernici părinţi,

Iubiţi întru Hristos fraţi şi surori!

În adresa Comisiei Bisericii Ortodoxe din Moldova pentru canonizarea sfinţilor Înaltpreasfinţitul Sava, Arhiepiscop de Tiraspol şi Dubăsari a înaintat spre examinare dosarul ieromonahului Vichentie (Chimitiuc) şi maicii sale Glicheria pentru a fi canonizaţi. Ei au primit martiriul în chinuri grozave pe data de 17 ianuarie 1957 în propria casă din satul Taşlîc, raionul Grigoriopol.

Ieromonahul Vichentie (Chimitiuc Vladimir Pantelimon) s-a născut la data de 15 (28) iulie 1914 într-o familie de ţărani din satul Grigoriopol, judeţul Tiraspol. În anii 1914-1927 a locuit în satul Taşlîc. În anii 1927-1931 a fost ascultător la mănăstirea arhierească din oraşul Chişinău. Seminarul Teologic şi şcoala iconografică a absolvit în mănăstirea Neamţ (România), fiind şi ascultător al acestei sfintei mănăstiri în anii 1931-1939. În perioada 1939-1941s-a nevoit în mănăstirea Antim din Bucureşti. În luna decembrie a anului 1940 a primit călugăria cu numele Vichentie. La data de 06 iulie 1941 monahul Vichentie s-a transferat în Episcopia Constanţei, unde în octombrie 1941 a fost hirotonit în treapta de ierodiacon. La data de 22 septembrie 1942 a fost hirotonit ieromonah de către Preasfinţitul Episcop Gherontie. În anul 1944 ieromonahul Vichentie s-a reîntors în satul natal şi a început să reînnoiască biserica. El a fost un adevărat păstor a turmei cuvântătoare, având cele mai bune calităţi umane – bunătatea, sinceritatea, curajul, jertfelnic a slujit Domnului şi Sfintei Biserici. În ianuarie 1957 ieromonahul Vichentie împreună cu maica sa Glicheria au fost omorâţi în propia casă. Scopul omorului – închiderea bisericii şi încetarea slujirii părintelui Vichentie.

Chimitiuc Glicheria Ilarion s-a născut la data de 9 (22 mai) 1893 în familia ţăranilor Ilarion şi Ana Chimitiuc. Glicheria toată viaţa a fost o creştină adevărată,  şi cu inimă mare. Bunătatea, sinceritatea şi curajul sunt calităţile principale care o caracterizează. Niciodată nu lipsea de la sfintele slujbe, permanent îl ajuta pe fiul său şi pe nimeni nu osândea şi nu se certa. A pătimit pentru Hristos la data de 17 ianuarie 1957.

Prin rugăciunile ieromonahului Vichentie mulţi credincioşi au primit mîngîeri, felurite vindecări sufleteşti şi trupeşti. Oamenii care au venit şi vin la mormântul mucenicului şi se roagă lui, primesc mângâieri, izbăviri de patimi şi boli. Statornicia în credinţă şi mucenicia ieromonahului Vichentie şi a maicii sale Glicheria sunt un exemplu al adevăratei credinţe în Domnul Dumnezeu. În anii cînd Biserica a fost prigonită ei nu s-au spăimîntat să-l mărturisească pe Hristos, iar  patimile lor sunt ca patimile primilor mucenici. Nădăjduim că în viitor Biserica Ortodoxă din Moldova îi va ridica pe ei la treapta de sfinţi, care vor fi mijlocitori la prestolul Domnului pentru poporul nostru. Ei vor fi grabnici ajutători, în chip văzut şi nevăzut îi vor ajuta pe credincioşi şi le va întări credinţa ortodoxă în inimile lor.

Cei ce deţineţi informaţii, acte şi alte resurse informaţionale şi cunoaşteţi despre minunile ce s-au petrecut în urma rugăciunilor către părintele Vichentie şi mama sa Glicheria, vă rugăm să ne expediaţi materialele pe adresa electronică a Episcopiei noastre: episcopia.ungheni@yandex.ru.

Cu dragoste în Domnul şi arhiereşti binecuvântări,

____________________________________,

EPISCOP DE UNGHENI ŞI NISPORENI,

PREŞEDINTELE COMISIEI BISERICII ORTODOXE DIN MOLDOVA PENTRU CANONIZAREA SFINŢILOR